Orice întreprindere, indiferent de tipul de activitate și regimul fiscal, folosește serviciile băncilor și, desigur, plătește un anumit comision pentru serviciile bancare. În ciuda faptului că aceste proceduri au devenit obișnuite și obișnuite de mult timp, mulți contabili au uneori dificultăți în reflectarea cheltuielilor bancare în contabilitate și contabilitate fiscală.
Instrucțiuni
Pasul 1
Citiți clauzele 4 și 11 din PBU 10/99 „Cheltuieli de organizare”. Acest document indică faptul că costurile serviciilor bancare trebuie să fie atribuite în contabilitate altor cheltuieli ale companiei. Conform clauzei 18 din PBU 10/99, recunoașterea acestor costuri pentru bancă trebuie atribuită perioadei de raportare la care au fost furnizate serviciile și nu datei plății efective. Excepția este companiile mici care folosesc metoda numerarului pentru contabilitate. În acest caz, taxele bancare sunt recunoscute la data plății efective.
Pasul 2
Intocmeste si semneaza un acord cu banca pentru deservirea unui cont bancar, depozit, imprumut sau alt tip de relatie. Mai mult, acordul trebuie să indice valoarea comisionului pentru diferite tranzacții prevăzute de serviciile bancare.
Pasul 3
Reflectați cheltuielile băncii la data recunoașterii acestora prin deschiderea unui debit în contul 91.2 „Alte cheltuieli” și un credit în contul 76 „Decontări cu diferiți creditori și debitori” sau contul 60 „Decontări cu contractanți și furnizori”. După ce comisionul băncii este efectiv plătit, este necesar să se anuleze aceste cheltuieli de la debitul contului 76 sau 60 la creditul contului 51 „Conturi curente”.
Pasul 4
Dacă compania a suportat cheltuieli bancare legate de achiziționarea de software pentru colaborarea cu Banca-Client, reflectați astfel de costuri în debitul contului 97 „Cheltuieli amânate” și contul de credit 76 sau 60. Apoi, trebuie să anulați lunar cheltuieli pentru operarea aplicației egale cu acțiuni la debitul contului 91.2. Numărul de debitelor depinde de termenul contractului de deservire a băncii-client.
Pasul 5
Luați în considerare cheltuielile bancare în contabilitatea fiscală, în funcție de sistemul de impozitare adoptat. Dacă se utilizează un sistem comun, atunci comisionul băncii poate fi atribuit altor cheltuieli sau nerealizate. În cadrul sistemului de impozitare simplificat, baza de impozitare nu este redusă cu valoarea cheltuielilor pentru bancă, cu excepția obiectului impozitării „venitul minus cheltuielile”. Cu UTII, cheltuielile bancare nu afectează deloc contabilitatea fiscală.
