Guvernul din Belarus ridică din nou problema creșterii vârstei de pensionare. Majoritatea populației are o atitudine negativă față de acest lucru. De ce?
Problema reformei pensiilor este ridicată din nou în Belarus. Creșterea vârstei de pensionare în țară a început în urmă cu mai bine de doi ani. Guvernul a fost obligat să facă un pas atât de nepopular, pe de o parte, de cererile FMI și, pe de altă parte, de situația demografică dificilă care s-a dezvoltat în CSI după anii 90. La 11 aprilie 2016, Alexander Lukashenko a semnat un decret „Îmbunătățirea pensiei în condițiile socio-demografice în schimbare” Conform decretului, o creștere treptată, dar inevitabilă a vârstei de pensionare a început în Belarus. Vârsta minimă de pensionare va crește cu șase luni în fiecare an. Dacă înainte de reformă femeile se pensionau de la 55 de ani și bărbații de la 60 de ani, atunci până în 2022 vârsta de pensionare pentru femei va ajunge la 58, iar pentru bărbați - 63 de ani. În plus, durata de serviciu necesară pentru a primi o pensie pentru limită de vârstă crește, de asemenea, cu 6 luni la fiecare șase luni. În prezent are 16 ani și jumătate. Până în 2025, durata minimă a serviciului ar trebui să crească la 20 de ani.
Ce cred oamenii și ce spun experții
Creșterea vârstei de pensionare este una dintre cele mai nepopulare măsuri, iar atitudinea populației față de această reformă este extrem de dificilă. Conform sondajelor IISEPS, doar 19% din populație în 2016 a reacționat pozitiv la această inovație. 70% dintre respondenți au evaluat inițiativa guvernului de a crește în mod negativ vârsta de pensionare și durata minimă a serviciului. 11% au considerat că este greu să răspundă.
Reacția oamenilor este de înțeles. Mulți se consideră înșelați, deoarece garanțiile sociale ale statului devin din ce în ce mai fragile. Majoritatea oamenilor nu-și imaginează cum vor funcționa la maxim, din cauza problemelor de sănătate, care, după cincizeci de ani de referință, marea majoritate s-au slăbit în mod vizibil. Unii spun direct că majoritatea viitorilor pensionari pur și simplu nu trăiesc până la vârsta de pensionare a noii ere stabilită de stat. Acest lucru este valabil mai ales pentru bărbați, care, potrivit statisticilor, mor mai devreme decât femeile.
O analiză a situației cu reforma pensiilor obligă statul să ridice din nou problema creșterii vârstei de pensionare. Tensiunile vor reapărea în pensii în câțiva ani. Care este motivul pentru aceasta?
Creșterea populației din 2013 este o consecință a baby boom-ului de la sfârșitul anilor 1980. În anii următori, „groapa” demografică va aminti din nou problemele. În plus, conform prognozelor ONU, în întreaga lume, în următorii ani, numărul populației cu dizabilități va crește, iar numărul populației apte de muncă va scădea. „Îmbătrânirea” populației lumii este o realitate tristă care trebuie luată în calcul, spun mulți experți.
Criza globală, care se face simțită din ce în ce mai des, va deveni din ce în ce mai gravă. În plus, experții au constatat că în prezent, în medie, speranța de viață la pensionare pentru femei este de aproximativ 25 de ani, pentru bărbați - doar 15. Susținătorii egalității de gen propun egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbați și femei, stabilind vârsta de pensionare pentru toți la în jur de 65 de ani.
Imperfecțiunea mecanismelor economice
Reacția extrem de iritată a oamenilor este cauzată și de faptul că mecanismele economice ale reformei pensiilor nu sunt bine gândite. Unii parlamentari și experți recomandă populației să-și reconsidere cheltuielile, să-și „schimbe comportamentul” și să înceapă să facă economii pentru pensionare de la o vârstă fragedă. Astfel de sugestii provoacă zâmbete ironice la majoritatea oamenilor. De ce?
Trecerea de la un sistem de pensii plătite la unul finanțat nu poate fi finalizată în câțiva ani. Astfel de mecanisme se schimbă de zeci de ani. În plus, mulți oameni care au supraviețuit anilor 90 au experiențe negative și nu au încredere în instituțiile de economii ale statului, temându-se că economiile pot „arde” ca urmare a falimentelor bancare sau „se pot dizolva” în procesul inflației.
Depozitele pe termen lung devin ineficiente din cauza nivelului ridicat al inflației, iar fondurile de pensii sunt subdezvoltate, dacă nu chiar extrem de slabe. În orice caz, în opinia majorității respondenților, nu există mecanisme de acumulare fiabile care să garanteze siguranța resurselor financiare alocate pentru bătrânețe în Belarus astăzi.
