În 2007, firma de avocatură Covingtoh & Burling LLP, reprezentând interesele a șapte investitori spanioli - acționarii Yukos, a intentat un proces împotriva Rusiei la Curtea Internațională de Arbitraj din Stockholm. Reclamanții au cerut despăgubiri guvernului rus, referindu-se la faptul că, ca urmare a acțiunilor autorităților de stat și judiciare ale Federației Ruse, au suferit pierderi financiare. Și, în conformitate cu acordul ruso-spaniol privind protecția reciprocă a investițiilor, pierderile suportate de investitori ca urmare a acțiunilor ilegale ale statului sunt supuse despăgubirilor.
Esența procesului a fost că partea rusă a falimentat în mod deliberat YUKOS, ceea ce a cauzat pagube financiare acționarilor companiei. Persoanele autorizate din Rusia, care au apărut în arbitrajul de la Stockholm ca pârâte, nu au recunoscut cererea, deoarece, în opinia lor, conducerea Yukos a evitat mult timp plata impozitelor la o scară deosebit de mare și a comis alte încălcări ale legilor al Federației Ruse. Tocmai asta a cauzat dosarele penale împotriva conducerii YUKOS, precum și falimentul acesteia.
Cu toate acestea, Tribunalul de Arbitraj din Stockholm s-a alăturat reclamanților, hotărând că Rusia ar trebui să le plătească 2,7 milioane de dolari în despăgubiri pentru pierderile suferite. Valoarea pierderilor a fost calculată pe baza valorii capitalizării YUKOS în momentul falimentului. Decizia instanței de arbitraj a subliniat că creanțele fiscale erau doar un pretext pentru confiscarea activelor Yukos, iar scopul efectiv al urmăririi penale a conducerii companiei era dorința de a nu colecta în mod legal impozite, ci de a expropria compania. Adică, instanța a ajuns la concluzia că partea rusă a falimentat în mod deliberat YUKOS, astfel încât companiile de stat Rosneft și Gazprom să primească cea mai mare parte a activelor sale. Trebuie subliniat că aceasta este deja a doua decizie a Curții de Arbitraj din Stockholm, care nu a fost în favoarea Rusiei pe baza pretențiilor acționarilor Yukos.
De ce pierde Rusia astfel de pretenții la curtea internațională de arbitraj? Desigur, se poate face referire la o campanie de propagandă masivă, în urma căreia fostul șef al lui Yukos, M. Khodorkovsky, a apărut în ochii opiniei publice occidentale ca un opoziționist care a suferit pentru convingerile sale politice și democratice. Se poate indica o atitudine foarte neprietenoasă a cercurilor conducătoare ale Suediei față de Rusia. Cu toate acestea, faptul rămâne: în Occident, ei cred că autoritățile ruse din afacerea Yukos au încălcat dreptul de proprietate. Și chiar conceptul de „proprietate” este sacru acolo.
O decizie similară a fost luată de Curtea pentru Drepturile Omului de la Strasbourg, care, deși a admis că persecuția împotriva Yukos și conducerea sa nu a fost motivată politic, a subliniat totuși încălcarea drepturilor de proprietate în redistribuirea activelor companiei.
