Prăbușirea bursei americane în 1929 a provocat criza economică globală și începutul Marii Depresiuni Americane. Dar care au fost motivele acestui colaps?
Motivele prăbușirii bursierei
Cercetătorii numesc câteva motive principale drept premise pentru criza din 1929. În primul rând, criza a fost asociată cu o lipsă de numerar, deoarece volumul producției din anii '20 în Statele Unite a crescut, iar banii susținuți de aur nu au fost suficienți pentru achiziționarea produselor acestei producții. În al doilea rând, prăbușirea imediată a bursei de pe Wall Street a fost cauzată de dorința multor americani de a face bani din investiții, ceea ce a dus la apariția așa-numitei bule speculative - o mulțime de tranzacții cu valori mobiliare la prețuri clar supraevaluate.
În mod obișnuit, bulele rezultă din entuziasm sporit, rezultând în creșterea cererii, care la rândul său duce la creșteri rapide ale prețurilor. Investitorii, văzând cotațiile în creștere, încep să cumpere și mai multe acțiuni, încercând să obțină profit în timp. În cazul crizei SUA, situația a fost înrăutățită de faptul că mulți jucători au cumpărat acțiuni pe credit.
Accidentul bursier din 1929 a provocat apariția unei reguli conform căreia tranzacțiile la bursă ar fi suspendate în cazul unei scăderi rapide a prețurilor acțiunilor.
Criza și urmările ei
La 24 octombrie 1929, când indicii bursieri și-au atins valorile istorice maxime, bula speculativă a izbucnit, ducând la panică. Acționarii au început să scape febril de ei în speranța de a economisi cel puțin o parte din fonduri. În zilele următoare, numite Black, au fost vândute peste treizeci de milioane de acțiuni, ceea ce a dus în mod firesc la o scădere catastrofală a prețurilor.
Situația cu așa-numitele împrumuturi în marjă a adăugat combustibil la incendiu. Această ofertă, populară în anii 1920, a permis investitorilor să cumpere anumite acțiuni, plătind doar o zecime din cost, însă vânzătorul acțiunilor are dreptul de a cere plata restului de 90% în orice moment. Schema obișnuită arăta așa: un investitor cumpără acțiuni pentru 10% din valoarea lor emisă la un împrumut și, atunci când devine necesară rambursarea restului împrumutului, vinde acțiunile la bursă.
De îndată ce a început colapsul indicilor, toți brokerii au început să solicite returnarea împrumuturilor, ceea ce a dus la o eliberare suplimentară a acțiunilor pe piață și, în consecință, la o scădere a prețurilor acestora. Ca urmare a crizei bursiere, economia americană a pierdut peste 30 de miliarde de dolari. Aproximativ 15 mii de bănci au dat faliment, care nu și-au putut achita obligațiile de împrumut.
În tot Primul Război Mondial, Statele Unite au cheltuit mai puțini bani decât s-au pierdut în trei zile de criză bursieră.
Multe companii au fost private de finanțare, ducând la o criză economică care a afectat întreaga lume. În ciuda măsurilor dure anti-criză, cum ar fi o taxă de 30% pentru orice bunuri de peste mări, Marea Depresiune americană a durat un deceniu. Industria din Statele Unite a revenit la nivelurile din 1911, iar numărul șomerilor a ajuns la 13 milioane.
