Esența procesului de devalorizare și consecințele sale sunt în mod constant studiate și analizate de către principalii finanțatori și economiști din țările lumii. În același timp, majoritatea cetățenilor obișnuiți consideră că acest fenomen este o manifestare a crizei financiare. Dar aceasta este o concepție greșită. În ciuda faptului că devalorizarea atrage după sine o scădere a valorii monedei naționale, băncile centrale din multe țări o folosesc ca instrument de gestionare a fluxurilor de numerar.
Conținut de devalorizare
Conceptul de „devalorizare” a apărut pentru prima dată în țările europene în timpul standardului auriu, când fiecare bancnotă de hârtie avea sub el o denumire fixă de aur. În timpul primului și celui de-al doilea război mondial, a existat o ieșire treptată de bani din circulația țărilor, care erau necesare pentru fabricarea și armarea armatei. Băncile de frunte au emis un număr mare de bancnote noi, dar rezervele lor de aur nu au mai fost confirmate, ceea ce a dus la primul val de devalorizare.
Astăzi, acest fenomen din sfera financiară înseamnă deprecierea banilor naționali în raport cu monedele altor țări. Și dacă oferim o definiție simplă, atunci cu o devalorizare, moneda străină este mai scumpă decât înainte și, pentru a o cumpăra, trebuie să plătiți mai multe ruble. De exemplu, dacă la începutul anului 2014 dolarul valora aproximativ 32,50 ruble, atunci după 11 luni valoarea sa este 46,50. În consecință, devalorizarea în 2014 a fost de 43%.
Forme de devalorizare
Există două forme principale de devalorizare:
- deschis, implicând recunoașterea sa oficială de către banca centrală și notificând cetățenii țării despre scăderea efectivă a valorii banilor naționali;
- ascuns, incontrolabil, care apare independent în cursul evenimentelor care au loc în sfera financiară și politică a statului.
Motivele devalorizării ascunse sunt creșterile inflaționiste, rezervele de aur insuficiente ale țării, precum și un deficit al balanței de plăți, deși în unele cazuri devalorizarea însăși poate rezolva această problemă. De exemplu, scăderea monedei naționale contribuie la reducerea achizițiilor de bunuri importate din alte țări. Datorită acestui fapt, cererea pentru produsul propriei producții de stat crește și, ca urmare, unitatea monetară a statului se consolidează.
Consecințele procesului de devalorizare
Există păreri diferite despre consecințele devalorizării, deoarece sunt destul de ambigue. Pe de o parte, dacă situația este slab gestionată, acestea pot dăuna economiei țării și, pe de altă parte, o pot reînvia și pot duce la o dezvoltare treptată.
Consecințele pozitive ale devalorizării pentru economie și economia țării sunt:
- o creștere a operațiunilor de export;
- consumul predominant al produsului național;
- creșterea PNB și a PIB-ului;
- reducerea cheltuielilor cu rezerva de aur a țării;
- luarea de măsuri pentru a preveni speculațiile valutare.
O îmbunătățire a acestor indicatori poate avea loc numai dacă principalii experți și analiști din țară monitorizează constant progresul procesului de devalorizare din 2015. Dar dacă acest fenomen a apărut spontan sau ca urmare a acțiunilor greșite ale băncilor de conducere, atunci acest lucru poate duce la fenomene negative:
- deprecierea investițiilor monetare ale cetățenilor obișnuiți în bănci și pierderea încrederii acestora în moneda de stat;
- o creștere a prețului mărfurilor importate și un posibil deficit care poate apărea în absența unor întreprinderi de substituție adecvate;
- o creștere a costului bunurilor naționale dacă acestea sunt produse pe echipamente străine sau folosind materii prime importate;
- inflația, care apare pe fondul creșterii prețurilor la import și a umflării artificiale a prețurilor pentru un produs intern;
- apariția riscurilor financiare pentru antreprenori și oameni de afaceri care lucrează cu mai multe valute în activitățile lor.
Consecința cea mai gravă a devalorizării este considerată a fi o scădere rapidă a valorii monedei de stat, care poate provoca un șoc sever pentru economie, declinul acesteia și, în cel mai rău caz, implicit. Acest lucru va provoca o ieșire de capital intern către țări străine, o scădere accentuată a antreprenoriatului, o creștere a șomajului și hiperinflație activă. Devalorizarea este un fenomen economic multilateral care nu poate acționa doar ca o pârghie puternică a reglementării monetare, ci poate duce și la consecințe negative negative asupra economiei, care pot duce țara într-o criză profundă.
