Printre instrumentele prin care statul este capabil să influențeze indicatorii economici și piața valutară mondială, se evidențiază ratele dobânzilor băncilor centrale ale unei anumite țări. Băncile centrale determină în mod independent mărimea ratei dobânzii și perioada în care poate fi revizuită.
Ratele dobânzilor băncii centrale sunt un indicator economic puternic și o pârghie eficientă de influență asupra economiei. Acest indicator este important atât pentru gestionarea politicii interne, cât și a politicii externe. Modificarea sa afectează cursul de schimb, permițându-i să fie menținut la nivelul cerut.
Rata dobânzii a Băncii Centrale, care se mai numește și rata de refinanțare, este procentul la care banca principală a țării acordă împrumuturi altor instituții de credit, inclusiv băncilor comerciale. În esență, rata dobânzii este un indicator pentru economie, un punct de referință pentru valoarea monedei naționale.
Nivelul procentului specificat este determinat în primul rând de cererea de fonduri și de numărul de oferte de pe piață pentru împrumuturi și capital de împrumut. Mărimea acestui indicator este influențată și de riscurile de credit, de rata inflației preconizate, de dinamica cursului de schimb și de nivelul impozitelor. Rata dobânzii este stabilită de un comision special de la banca centrală.
Prin participarea la refinanțarea băncilor comerciale, banca centrală, prin modificarea dobânzii, afectează o serie de indicatori economici, inclusiv rata inflației și rata de schimb. Cu cât dobânda este mai mare, cu atât împrumutul primit de o bancă comercială este mai scump și, în consecință, cu atât este mai mare dobânda pentru împrumuturile acordate clienților.
Rata de refinanțare este utilizată pe scară largă pentru calcularea impozitării, la stabilirea valorii penalităților pentru plata cu întârziere a taxelor și impozitelor. Ratele obligațiilor guvernamentale și nivelul rentabilității majorității instrumentelor financiare depind în mod direct de nivelul ales al ratei dobânzii. O modificare a ratei de refinanțare poate duce la o creștere sau scădere a capitalului pe piața internă a țării.
Banca centrală crește rata dobânzii într-un efort de a preveni supraîncălzirea economiei. Acest fenomen este observat atunci când există o creștere a prețurilor bunurilor fără o creștere a producției reale, cu alte cuvinte, când inflația se învârte. Un alt motiv pentru creșterea ratei de refinanțare este necesitatea de a face moneda națională mai atractivă pentru potențialii investitori. Astfel, creșterea dobânzii crește valoarea monedei naționale și reduce rata inflației.
O creștere a ratei dobânzii băncii centrale are, de asemenea, un dezavantaj, deoarece în același timp crește rata împrumuturilor acordate întreprinderilor, ceea ce implică reduceri masive, duce la o creștere a șomajului și crește masa de bani în circulație.
Cu o scădere a ratei de refinanțare, se observă efectul opus: investitorii încearcă să transfere fonduri în altă monedă, șomajul scade, ratele scăzute ale împrumuturilor duc la o creștere a producției reale de bunuri și servicii. Activitatea generală de afaceri este în creștere, deși inflația începe să crească.
Participanții la piață trebuie să înțeleagă corect semnificația și procedura de formare a ratelor dobânzii, precum și să țină evidența datelor următoarelor ședințe ale comisiei băncii centrale, la care sunt rezolvate problemele modificării ratei de refinanțare.
