În fața concurenței acerbe pe piața actuală, devine din ce în ce mai dificil pentru companii să stabilească prețuri ridicate pentru produsele lor. Astfel, este nevoie de un control strict al costului materiilor prime și materialelor achiziționate pentru a planifica activitățile de producție cât mai eficient posibil. Cu un management adecvat, o întreprindere poate stabili majorări pentru produsele vândute, care în totalul vânzărilor vor aduce profit suficient nu numai pentru a acoperi toate costurile, ci și pentru a genera profit net.
Instrucțiuni
Pasul 1
În formarea valorii costului de producție sunt implicate mai multe tipuri de costuri, a căror includere în prețul final al mărfurilor va permite stabilirea unor astfel de majorări, astfel încât întreprinderea să poată primi un profit net din vânzări. Acestea sunt plăți către furnizori, taxe vamale, dobânzi către intermediari pentru achiziționarea de materiale, livrarea materialelor și alte costuri asociate cu achiziționarea bunurilor originale și producția.
Pasul 2
Costurile producției de bunuri includ, de asemenea: plata resurselor de muncă (salarii), resurselor naturale (apă, teren) și costul vânzării bunurilor (publicitate). Costul primar este format pentru perioada de raportare, pentru care sunt luate toate tipurile de costuri de mai sus. Obiectele de calcul sunt atât tipuri individuale (categorii) de mărfuri, cât și toate produsele. Pentru a calcula costul produselor finite, se utilizează următoarele metode: standard, proces cu proces, by-pass și comandă cu comandă.
Pasul 3
Metoda normativă de calcul implică următoarele acțiuni: calcularea costului pentru fiecare produs, contabilizarea modificărilor standardelor actuale pe parcursul perioadei de raportare, contabilizarea tuturor costurilor cu divizare în standard și deviate de la normă, stabilirea motivului abaterilor de la normă, calculând costul total al produselor prin însumarea valorilor enumerate. Setul standard de costuri este adoptat individual la fiecare întreprindere și se poate modifica sub influența diferiților factori (de exemplu, modificări ale prețurilor pentru modificarea materialelor sau a echipamentelor).
Pasul 4
Metoda proces cu proces de calcul a costului este utilizată în întreprinderile care se caracterizează prin producția în masă a unuia sau a două tipuri de bunuri, absența proceselor tehnologice complexe. Această metodă ia în considerare costurile întregului lot de mărfuri simultan. Pentru comoditatea numărării, toată producția este împărțită în procese, de unde și numele.
Pasul 5
Cu metoda alternativă de calcul, procesul de producție este împărțit în etape în care produsele intermediare (semifabricate) sunt returnate. Aceste etape se numesc redistribuiri. Costurile sunt calculate pentru fiecare redistribuire.
Pasul 6
Metoda de calcul comandă cu comandă se aplică la înregistrarea costurilor pentru fiecare comandă individuală. Costul produselor specificate în comandă este calculat după finalizarea acesteia. Calculul include, de asemenea, costurile indirecte care apar pe măsura fabricării produselor comandate.